The Universe Painted in Thoughts

Multe persoane spun că un prieten este un om care te înțelege, te ajută, te acceptă așa cum ești și își petrece o parte din timp cu tine, însă eu cred ca lucrurile nu se rezumă doar la atât. Prietenii sunt persoane care apar și dispar din viața noastră, bineînțeles, cu un motiv, însă nu cred că toți înțeleg că cel care îți va fi prieten pe veci și de care, orice s-ar întâmpla, nu te poți distanța, este doar un mic ghem de blăniță, care te gâdilă când plângi, care te face zilnic să râzi și care, deși nu îți poate vorbi, te iubește necondiționat. Poza de mai sus vă face cel mai probabil să vă dați seama exact de continuarea acestui articol, ce se întâmplă când totuși și acest prieten pufos te părăsește? Ei bine, nu știu răspunsul la această întrebare, pentru că personal, încă nu am reușit să i-l găsesc. Mulți nu înțeleg de fapt ce înseamnă aceste ființe pentru unii oameni. Copilul din poza de mai sus exprimă exact sentimentul pe care îl ai în acel moment. Nu poți spune că „e câine

Sunt de părere că totul are la bază ceva frumos, pur și încărcat doar de ceea ce noi numim bun , însă așa cum se întâmplă în cazul oricărui lucru de acest fel, timpul intervine și îl schimbă (de reținut că asta nu se întâmplă și cu oamenii, dar despre asta voi vorbi altă dată). Timpul prihănește tot ce înseamnă bun și frumos și deci, într-un final, nu va rămâne nimic altceva decât un lucru/obicei ce a avut un fundament onorabil, dar care acum nu este decât pulbere și fum. Am ajuns la această concluzie, analizând îndelung ceea ce se petrece înainte de Crăciun, religios vorbind. Ca să clarific înainte, nu am absolut nimic cu nimeni și cu nici o părere/credință, ci doar încerc să subliniez o problemă pe care am observat-o. :))) Așa cum probabil știți cu toții, înainte de Crăciun, preoții merg din casă în casă cu Ajunul. Așa cum am spus și mai devreme, la origini, acest obicei este unul frumos, ce ține strict de împlinirea spirituală a unor persoane, de comunicare și dăruire, însă t