Cum am arăta dacă nu am avea trup?

Să presupunem că oamenii nu ar avea corp, însă nu ar fi nici morți, nici un fel de spirite sau orice altceva legat de paranormal (nu vă imaginați acum acel tip de fantomă ca în „Casper”-imagine mai jos). Stăteam și mă gândeam. Trupul este per ansamblu o carcasă pentru ceea ce suntem noi defapt, asta bineînțeles odată ce reușim să depășim acele bariere impuse de societate și de ce zice lumea? (poate o să scriu ceva și despre asta la un moment dat). Bineînțeles, ființa umană (nu că celelalte animale nu ar fi), este mult mai complexă decât o adunătură de mușchi și vase de sânge legate între ele care ne permit să ne mișcăm și să supraviețuim. Ideea e că, pe lângă corp, eu cred că există încă două componente, minte și suflet (aici se poate face o asociere inimă-suflet, minte-creier, este cam cea mai frecventă, însă prefer să privesc aceste două noțiuni ca elemente separate de orice înseamnă materie, ceva abstract, la un nivel mai înalt). Marilyn Manson are câteva referințe de acest fel în triptych-uri, ființa umană formată din trei părți: minte, suflet și trup care mor teoretic pe rând. (aici alte câteva chestii despre unul dintre cele două triptych-uri) :))

Eu cred că totul este de fapt, în primul rând, despre cum se leagă aceste componente, pentru că, e clar că sunt legate într-un fel (zic eu). Dacă e să ne referim strict la acestea, consider că sufletul este cel care a apărut mai întâi. De ce? Ei bine, originile acestui cuvânt spun că anumite populații antice credeau despre cuvântul „suflet” că ar însemna ocean sau mare, în funcție de zonă și perioadă. Oricum, toate aveau o referire la o întindere mare de ape și de asemenea, multe dintre aceste populații (în special triburi germanice), credeau că sufletul morților ajungea pe fundul mărilor și oceanelor. Iar acum v-ați întreba probabil, așa, și?. Cred că există o legătură între aceste lucruri și faptul că se spune că apa a apărut prima dată. Bineînțeles, ambele pot fi considerate povești, însă lansând această teorie, să le considerăm justificări. Mintea și trupul cred că ar fi apărut în același timp. Totul se leagă odată cu viața omului pe pământ, modul în care ne folosim de toate trei pentru a simți, trăi și acumula informații pe care le filtrăm, modificăm și interpretăm (cam ce fac eu acum), iar odată cu moartea, omul atinge un apogeu, iar cele trei se separă în aceeași măsură în care se unesc. (o sa explic curând mai pe îndelete și asta) :))

Acum totuși, ce este acest „suflet”? O să sar peste toate definițiile și interpretările filozofice care se găsesc peste tot pe internet, și care sintetizează mult mai bine decât aș face-o eu, ideea de suflet (o să las la final câteva link-uri). Totuși, ce este sufletul? Eu cred că este reprezentat atât de personalitatea individului, cât și de trăirile pe care acesta le încearcă: tristețe, iubire, melancolie, ură, etc. Dar să fiu totuși puțin mai clară, sufletul ar putea fi acel tu, atunci când efectiv nu îți pasă de părerile celorlalți, când te dezlănțui exact așa cum ești defapt, încercarea lui de a căpăta efectiv o formă, prin tine (am o vagă impresie că asta nu a fost deloc mai clar, dar genul acesta de subiect nu poate primi o explicație prea concretă).

Și acum să ne întoarcem la, cum am arăta dacă nu am avea trup?. În primul rând, am fi acea variantă a noastră, originală, fără inhibiții, pe care tocmai am menționat-o mai sus. Mă gândesc că cel mai probabil am fi niște forme colorate diferit, neexistând două identice, dar pentru fiecare fiind undeva o formă pereche astfel încât împreună să atingă perfecțiunea, printr-un cerc de exemplu, pe care să-l formeze cele două (metafora infinității, continuității, etc.). De aici cred că pornește și totul legat de suflete perfecte și pereche (despre care, din nou, cel mai probabil o să vorbesc separat). Oricum, cred că forma ar fi dată de personalitate, felul nostru de a fi, iar culoarea de emoțiile actuale, combinate cu emoții trecute, astfel obținându-se o culoare unică (sper că nu vă imaginați ceva de acest gen, deși ar putea fi și asta o perspectivă, de ce nu?). :)))

Presupun că nu prea am răspuns totuși exact la întrebarea cum am arăta dacă nu am avea trup? (sau da, încă nu îmi dau seama exact). Totul e destul de ambiguu ca (și) concept, dar mi se pare un subiect extrem de interesant tocmai din cauza asta, mi se pare foarte intrigant și cum nu sunt atât de multe teorii legate de acest lucru, este cu atât mai fascinant să încerc să găsesc o „rezolvare” la aceste enigme. :)))

Sunt curioasă cum vedeți voi acest lucru. :))) ↓↓↓

Câteva link-uri legate de „ce este sufletul?”:
Wikipedia
Adevărul.ro
jw.org
Dexologia.ro
GotQuestions.org
Revelation.com
britannica.com

(Și bineînțeles, pentru că nu se poate fără, citatul :))) )

The living soul of man, once conscious of it's power, cannot be quelled.