Să colorăm idei, să pictăm gânduri și să așternem sentimente în cuvinte...
Scrisul e ceva ce ne înalță, ne ajută să ne exprimăm și să așternem pe hârtie nu doar litere unele după altele care dau formă unor cuvinte, ci povești, trăiri, idei, sentimente, emoții, o parte din sufletul nostru. Cred că acesta este exact motivul pentru care am decis să încep să fac asta, să scriu aici și să încerc să îmi transmit părerile și ideile astfel. Prin scris, consider că reușim să atingem acel platou al catharsis-ului suprem, dacă pot spune așa, pentru că sufletul nostru are nevoie să se dezlănțuie, să zburde printre idei, păreri și povești și mai presus de toate, are nevoie să se exprime. Înăuntrul nostru se află un imens foc de artificii, iar fiecare cuvânt scris, e o izbucnire a ființei noastre. Fiecare foc, e de fapt un foc al inimii noastre, iar fumul ce rămâne în urmă, este modul în care acea izbucnire ne afectează: ne înalță, dezamăgește, înveselește sau întristează, sau pur și simplu reprezintă o experiență.
Pentru mine scrisul, la fel ca și cititul, sunt două din lucrurile prin care eu reușesc să transmit cel mai bine ceea ce simt și ceea ce gândesc. Am ajuns la concluzia că mintea omului este complicată, sufletul la fel, de fapt, noi suntem complicați cu totul și în același timp valoroși datorită ideilor pe care le avem, pe care le creăm. Un om fără idei proprii este un om gol, fără personalitate (deși psihologic vorbind, în teorie toți oamenii au personalitate), un om care plutește în derivă în universul existenței sale, fără direcție, sens și scop. Am regăsit în scris ceea ce nu am regăsit în lumea din jur: speranță și încântare și mai presus de toate, am găsit forța de a modela o lume și un univers și poate (sper eu) de a influența destine.
Scrisul este cea mai pură formă de a transmite un mesaj, cea mai intimă modalitate de a aduce emoție și cea mai strălucită variantă de a crește. Pentru mine, deschiderea unui blog a fost ceva ce încolțea în mintea mea de mult, o dorință refulată de-a lungul timpului, care în urma unor lecturi succesive despre persoane care s-au dezvoltat astfel în mediul online, a căpătat contur, și totul a început ca ceva pentru mine și cam atât, dar cu timpul, a devenit ceva prin care încerc să transmit niște idei și valori (nu știu cât reușesc, dar încercarea moarte n-are :))) ). Noua temă a concursului la care particip (vezi aici link despre ce e vorba), mi-a lăsat libertatea de a spune ce înseamnă aceste rânduri, pe care le citiți chiar acum, pentru mine și totodată, ce reprezintă scrisul în mare, pentru că dincolo de absolut orice, scrisul este ceea ce ne-a propulsat mereu de-a lungul istoriei: diferite tratate, acte, cărți și documente științifice, scrisori și poate simple bilețele, care au oferit dovezi cu privire la modul în care noi am evoluat.
Scrisul este ceva ce mă îmbată de frenezie, ce mă face să văd frumosul în orice, care îmi dă speranță și care aprinde în suflete dorința unei vieți boeme, fără reguli, departe de realitate, într-un univers utopic al ființei noastre. Scrisul așterne pe veci pe hârtie ceea ce inimile nu pot să rostească, ceea ce îmbrățișările nu pot cuprinde și ceea ce sufletul nu știe să exprime. Cuprinde exact esența, și nu doar conturul ca o vorbă sau un gând. Totul este de o complexitate inefabilă, pe care ne este greu până și să o percepem, pentru că adevărata putere pe care un cuvânt așternut pe o foaie îl poate avea, este dincolo de tot ceea ce mintea creează. Poate porni un război, o revoltă, poate schimba o viață sau poate aduce bucurie sau tristețe, poate stârni dorul sau poate pur și simplu să ne modifice traiectoria, să ne dărâme sau înalțe (iar totul ține de noi, cum alegem să fim influențați).
Să aleg un subiect pentru blogul meu, a fost mai mult decât ușor. Voiam să scriu despre gândurile mele, iar titlul, ei bine titlul este o combinație între mai multe lucruri pe care le iubesc, pe care le simt și care mă inspiră, însă cel mai bine e ca restul să rămână un mister, iar fiecare persoană care citește ce scriu eu aici, să își interpreteze titlul în modul în care poate îi afectează pe ei. La urma urmei, suntem diferiți, iar libertatea de a gândi e ceva ce încă putem controla.
Consider că cel mai important lucru pe care ar trebui să-l avem în vedere la crearea unui blog nu este nici domeniul web, nici tema, nici titlul (deși toate sunt deosebit de importante), ci importanța pe care o are acel lucru pentru persoana în cauză, dorința de a împărtăși, de a scrie și de a schimba ceva, cât de mic, pentru tine sau ceilalți. Iar prelungirea acelui domeniu, vizualizările sau orice altceva, sunt doar lucruri mărunte. Esența se ascunde în ceea ce simți, iar scrisul oferă acest avantaj: te face să iubești, să creezi, să speri și mai ales să te eliberezi. Nu mai plutești în vid, ci zbori printre idei, te dezvolți și te transformi în cea mai bună versiune a ta, devii o stea, un nor, o răsuflare, o speranță și un vis, ești stăpânul spațiului tău infinit.
(Proba 11-SuperBlog2018)
(Și citatul, pentru că nu se poate fără^^)
The writer is the engineer of the human soul.
Pentru mine scrisul, la fel ca și cititul, sunt două din lucrurile prin care eu reușesc să transmit cel mai bine ceea ce simt și ceea ce gândesc. Am ajuns la concluzia că mintea omului este complicată, sufletul la fel, de fapt, noi suntem complicați cu totul și în același timp valoroși datorită ideilor pe care le avem, pe care le creăm. Un om fără idei proprii este un om gol, fără personalitate (deși psihologic vorbind, în teorie toți oamenii au personalitate), un om care plutește în derivă în universul existenței sale, fără direcție, sens și scop. Am regăsit în scris ceea ce nu am regăsit în lumea din jur: speranță și încântare și mai presus de toate, am găsit forța de a modela o lume și un univers și poate (sper eu) de a influența destine.
Scrisul este cea mai pură formă de a transmite un mesaj, cea mai intimă modalitate de a aduce emoție și cea mai strălucită variantă de a crește. Pentru mine, deschiderea unui blog a fost ceva ce încolțea în mintea mea de mult, o dorință refulată de-a lungul timpului, care în urma unor lecturi succesive despre persoane care s-au dezvoltat astfel în mediul online, a căpătat contur, și totul a început ca ceva pentru mine și cam atât, dar cu timpul, a devenit ceva prin care încerc să transmit niște idei și valori (nu știu cât reușesc, dar încercarea moarte n-are :))) ). Noua temă a concursului la care particip (vezi aici link despre ce e vorba), mi-a lăsat libertatea de a spune ce înseamnă aceste rânduri, pe care le citiți chiar acum, pentru mine și totodată, ce reprezintă scrisul în mare, pentru că dincolo de absolut orice, scrisul este ceea ce ne-a propulsat mereu de-a lungul istoriei: diferite tratate, acte, cărți și documente științifice, scrisori și poate simple bilețele, care au oferit dovezi cu privire la modul în care noi am evoluat.
Scrisul este ceva ce mă îmbată de frenezie, ce mă face să văd frumosul în orice, care îmi dă speranță și care aprinde în suflete dorința unei vieți boeme, fără reguli, departe de realitate, într-un univers utopic al ființei noastre. Scrisul așterne pe veci pe hârtie ceea ce inimile nu pot să rostească, ceea ce îmbrățișările nu pot cuprinde și ceea ce sufletul nu știe să exprime. Cuprinde exact esența, și nu doar conturul ca o vorbă sau un gând. Totul este de o complexitate inefabilă, pe care ne este greu până și să o percepem, pentru că adevărata putere pe care un cuvânt așternut pe o foaie îl poate avea, este dincolo de tot ceea ce mintea creează. Poate porni un război, o revoltă, poate schimba o viață sau poate aduce bucurie sau tristețe, poate stârni dorul sau poate pur și simplu să ne modifice traiectoria, să ne dărâme sau înalțe (iar totul ține de noi, cum alegem să fim influențați).
Să aleg un subiect pentru blogul meu, a fost mai mult decât ușor. Voiam să scriu despre gândurile mele, iar titlul, ei bine titlul este o combinație între mai multe lucruri pe care le iubesc, pe care le simt și care mă inspiră, însă cel mai bine e ca restul să rămână un mister, iar fiecare persoană care citește ce scriu eu aici, să își interpreteze titlul în modul în care poate îi afectează pe ei. La urma urmei, suntem diferiți, iar libertatea de a gândi e ceva ce încă putem controla.
Consider că cel mai important lucru pe care ar trebui să-l avem în vedere la crearea unui blog nu este nici domeniul web, nici tema, nici titlul (deși toate sunt deosebit de importante), ci importanța pe care o are acel lucru pentru persoana în cauză, dorința de a împărtăși, de a scrie și de a schimba ceva, cât de mic, pentru tine sau ceilalți. Iar prelungirea acelui domeniu, vizualizările sau orice altceva, sunt doar lucruri mărunte. Esența se ascunde în ceea ce simți, iar scrisul oferă acest avantaj: te face să iubești, să creezi, să speri și mai ales să te eliberezi. Nu mai plutești în vid, ci zbori printre idei, te dezvolți și te transformi în cea mai bună versiune a ta, devii o stea, un nor, o răsuflare, o speranță și un vis, ești stăpânul spațiului tău infinit.
(Proba 11-SuperBlog2018)
(Și citatul, pentru că nu se poate fără^^)
The writer is the engineer of the human soul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu